Numeroase ţări africane sunt conduse de lideri autoritari ajunşi la putere prin lovituri de stat sau militare. Alegerilor prezidenţiale din Uganda li s-a acordat o atenţie deosebită, fiind primele într-o ţară africană după răsturnarea longevivilor dictatori din Tunisia şi Egipt.
Ugandezii au avut de ales între continuitate, reprezentată de Yoweri Museveni (67 de ani), şef al statului de 25 de ani, şi schimbarea propusă de alţi şapte candidaţi. Numărătoarea parţială a indicat o victorie categorică a lui Museveni. Acesta s-a autoproclamat preşedinte în ianuarie 1986, după ce gherilele sale au ocupat capitala Kampala la sfârşitul unor lupte de cinci ani. Citiţi şi: Axa Bruxelles-Taşkent: un dictator în capitala Europei
În timpul revoltelor a cerut companiilor de telefonie mobilă să intercepteze mesajele în care apăreau cuvinte precum Egipt, Tunisia, puterea poporului, gloanţe. Recent descoperitele rezerve de petrol i-ar mai putea asigura câteva mandate şi liniştea necesară pentru a-şi vedea de cariera muzicală, melodiile sale rap fiind foarte apreciate de ugandezi. Însă Yoweri Museveni este abia pe locul al şaptelea într-o ierarhie a celor mai longevivi preşedinţi africani. Lider de departe este libianul Muammar Gaddafi (68 de ani), aflat la putere de 41 de ani şi cinci luni.
Loialitate cumpărată şi intrigi
Colonelul Gaddafi a preluat puterea în 1969, în urma unei lovituri militare, şi s-a menţinut la putere oferind cote din rezervele de petrol pentru a-şi asigura loialitatea colaboratorilor şi ţinând ocupate grupările rivale prin intrigi politice. Pe poziţia a doua se află Teodoro Obiang Nguema Mbasogo (68 de ani), preşedinte al Guineei Ecuatoriale de 31 de ani şi şase luni. Printr-o măiastră lovitură de palat, Obiang l-a alungat de la putere chiar pe unchiul său, Macias. În Angola conduce Jose Eduardo Dos Santos (68 de ani). Preşedinte de 31 d
