TVR e ca un cal de rasă înhămat la o căruţă hodorogită, cu un birjar colorat politic. Calul a cam obosit, dar mănâncă jăratic.

Îşi permite: taxa TV o plătesc toţi. Câteodată, unii se revoltă: de ce să dau bani pentru ceva prea costisitor (organigrama e incredibil de stufoasă!), care nu oferă prea mare lucru?

Întrebarea poate fi reformulată ("E nevoie de o televiziune publică?") şi are un răspuns simplu: "Da, televiziunea publică trebuie susţinută public!". Asta nu justifică folosirea TVR ca instrument de propagandă, mereu şi mereu, de puterea politică.

De bine, de rău, TVR difuzează câteva emisiuni excelente (trebuie să nominalizez "Garantat 100%!") şi destule jurnale de ştiri echilibrate. Însă şefi de prin TVR, de ieri şi de azi, au căpătat, în timp, o mult prea îndelungată experienţă în a-i sluji pe cei aflaţi la putere. E regretabil.

Dar, vorba celor de la Active Watch: "Respectăm decizia Comisiei de Etică şi Arbitraj (în cazul Rodica Culcer - n. mea) din dorinţa de a consolida independenţa acestui organism".