Profesorul Ioan Mârza
Duminică, 6 februarie, Roşia Montană (Alburnus Maior) a împlinit 1.880 de ani de la prima atestare documentară, consemnată de una dintre cele 25 de tăbliţe cerate recuperate din galeriile romane (Tăbliţa XVIII). O serie de organizaţii ale societăţii civile au marchat cum se cuvine această importantă zi. Fundaţia Eco-Civica şi alte cinci asociaţii au organizat în Capitală un marş, la care au luat parte peste 300 de persoane. Traseul autorizat al marşului a cuprins Piaţa Universităţii şi Piaţa Victoriei, cu depuneri de coroane închinate eroilor Revoluţiei din 1989, şi s-a oprit la Muzeul Ţăranului Român (MŢR). Muzeul a găzduit „Ziua Roşiei Montane", un eveniment organizat de către asociaţiile „Bucureşti" şi „Alburnus Maior", simultan în 15 oraşe din România. Au fost difuzate filme („Alethea" şi „Noul Eldorado") şi a fost prezentată o analiză a asociaţiei studenţeşti "Dacia", privind patrimoniul Roşiei Montane. Seara s-a încheiat cu două concerte: „The dAdA" şi „Partizan". Mai multe informaţii, pe blogul http://LuptaPentruRosiaMontana.wordpress.com. La rândul ei, pentru a marca evenimentul, revista „Formula AS" oferă cititorilor săi un interviu cu profesorul clujean Ioan Mârza. Prestigios geolog, domnul Mârza cunoaşte zăcământul auro-argentifer de la Roşia Montană de 50 de ani; a publicat studii referitoare la metalele existente în acest zăcământ, conducând totodată şi lucrări de doctorat pe această temă.
„Roşia Montană este Panteonul istoriei neamului românesc"
- Roşia Montană a împlinit 1.880 de ani, vârstă care conferă acestui sit o aură legendară. Ce spun tăbliţele cerate descoperite la Roşia, domnule profesor?
- Tăbliţele cerate sunt unele dintre cele mai preţioase izvoare scrise, referitoare la originea latină a poporului român. Din 50 descoperite, doar 25 au putut fi recuperate, fiind datate din anii 131-167 d.Hr. Sunt co
