Are proprietăţi sedative, antispastice, antiseptice, hipotensoare, carminative, diuretice şi sudorifice. De asemenea, lavanda reduce inflamaţiile şi grăbeşte procesul de cicatrizare a rănilor. O cană de infuzie preparată dintr-un amestec de plante: flori de lavandă, de tei, de sulfină şi de captalan (câte o linguriţă din fiecare) este recomandată de două ori pe zi, persoanelor depresive.
Lavanda este folosită ca plantă medicinală din vremuri îndepărtate, dar proprietăţile terapeutice ale uleiului eteric extras din această plantă au fost descoperite la începutul secolului al XX-lea. Mii de tone de lavandă se folosesc pentru extragerea uleiului eteric prin distilare sau se usucă în camere bine aerisite. În compoziţia plantei au fost identificate peste 40 de componente care nu pot fi obţinute pe cale de sinteză în laborator. În compoziţia plantei se regăsesc alcoolul olifalic, acidul acetic, taninul şi principiile amare, care atribuie lavandei virtuţi vindecătoare pentru mai bine de 70 de boli.
Tratează afecţiunile sistemului nervos
Terapiile cu preparate din lavandă au proprietăţi calmante şi sunt indicate în stări de neurastenie şi de isterie, în afecţiuni cauzate de situaţii tensionate, dar şi de stres, de melancolie sau de anxietate. În astfel de cazuri, lavanda se foloseşte sub formă de pulbere uscată, prin măcinarea plantei cu râşniţa de cafea. Praful obţinut se păstrează într-un borcan închis ermetic. Se administrează câte o linguriţă de trei-patru ori pe zi, cu 15 minute înainte de fiecare masă, după care se bea puţin ceai, iar cura durează 21 de zile.
Induce un somn odihnitor
În terapia care combate agitaţia nervoasă şi stările de insomnie, se recomandă infuzii, preparate din două linguriţe de flori uscate de lavandă care se lasă zece minute în 250 ml de apă clocotită. Se beau zilnic câte două-trei ceaiuri îndulcite cu puţină mie
