Locuitorii comunei braşovene se mândresc cu rădăcinile lor săseşti, cu cele mai bune clătite din Transilvania şi cu izvoarele care alimentează păstrăvăriile cu apă proaspătă. Vacanţa la Prejmer e ca o întoarcere în timp. Misterele legendelor medievale vă aduc zâmbetul pe buze, iar ospitalitatea gospodarilor vă face să vă doriţi să nu plecaţi niciodată.

Citiţi şi: Prejmerul îşi face strategie de dezvoltare cu bani europeni Recunoscută pentru cea mai veche şi mai importantă biserică fortificată din Ţara Bârsei, comuna Prejmer este una dintre cele mai vechi şi mai bogate aşezări din judeţul Braşov. De cum ajungi aici, influenţa saşilor poate fi remarcată în stilul arhitectural. Chiar dacă astăzi mai trăiesc doar câteva zeci de saşi din miile care populau comuna, încă se mai simt urmele adânci pe care aceştia le-au lăsat în conştiinţa românilor. Denumirea localităţii are multiple semnificaţii pentru fiecare etnie care a trăit de-a lungul timpului în cetatea medievală. Cea mai cunoscută este denumirea de „Preajmir", care înseamnă „satul cu 1.000 de izvoare", datorită sumedeniei de izvoare care străbat comuna. Acesta este şi motivul pentru care în zonă s-au dezvoltat foarte mult păstrăvăriile.

„Orga morţii" din biserica fortificată

Intrarea în cetate trece pe sub poarta „ştirbă“

Principala atracţie a comunei este însă biserica fortificată, construită în anul 1218, în stil gotic, de cavalerii teutoni şi înscrisă pe lista patrimoniului cultural modial UNESCO. Biserica adăposteşte unul dintre cele mai vechi altare din Transilvania, pictat în secolul al XV-lea, dar şi o orgă din 1803, denumită „orga morţii", din cauza sunetelor menite să-i sperie pe atacatori. Pentru a se apăra de invaziile turceşti, locuitorii aşezării au construit în secolul al XV-lea zidurile Cetăţii Ţărăneşti. Aceasta are forma unui cerc care înconjoară Biserica Evanghelică, c