Hiperinflaţia este un fenomen care se traduce prin creşterea exagerată a preţurilor din cauza devalorizării unei monede. De regulă aceasta apare în urma unor războaie sau a unor puternice depresiuni economice, sociale sau politice. Concret, bancnote de miliarde nu pot cumpăra nici măcar minimul necesar pentru un trai decent.
De departe, cel mai celebru caz de hiperinflaţie este cel al Germaniei între 1920 şi 1923. Însă fenomenul a apărut cu mult înainte, încă din antichitate. romanialibera.ro vă propune o selecţie a celor mai interesante cazuri în care cetăţeni milionari în valuta statului de baştină nu-şi puteau procura aproape nimic.
Ungaria, 1945-1946. Ce puteai cumpăra cu bancnota de 100 de milioane de miliarde
Lichidarea Băncii Austro-Ungare, în urma tratatului de la Saint-Germain, după Primul Război Mondial, a dat naştere coroanei ungare, noua monedă naţională a unui noustat central-european. Coroana a rezistat puţin, sub presiunea inflaţiei de la începutul anilor 20, iar la 1 ianuarie 1927, a fost înlocuită cu Pengő.
Hiperinflaţia din Ungaria, de după cel de-Al Doilea Război Mondial, este cea mai mare înregistrată de istorici, fiind estimată la 4,19 cvintilioane la sută (4,19 X 10 la puterea 30). Taxa pe capital de 75% (de exemplu dacă bunurile tale valorau 10.000, plăteai 7.500 statului), introdusă în decembrie 1945, nu a reuşit să domolească deloc avântul devalorizării monedei. Banca naţională a tipărit bancnote cu din ce în ce mai multe zerouri, fără niciun efect. Bancnota de 100 de milioane de miliarde de pengő avea putere de cumpărare aproape zero. Ca atare, în iulie 1946 pengő a fost scos din circulaţie, fiind înlocuit de adópengő (moneda pentru plata taxelor).
Pentru a stabiliza economia, autorităţile au introdus, la 1 august 1946, forintul. Un forint era echivalent cu 400.000.000.000.000.000.000.000.000.000 de pengő (4 X 1
