21 august 1986, Năsăud
Adrian şi Andrei Păunescu în Ardeal, 1985 / Foto: Arhiva personală Andrei Păunescu La masă, A.P. vorbeşte despre culpabilizarea popoarelor, ca nouă formă de constrângere şi teroare morală: „În România există atâtea legi contradictorii, încât fiecare cetăţean este oricând culpabil. Fiecare încalcă legea, indiferent ce face. Dacă vrea să o ia înainte există un semn care arată că e interzis accesul. Dacă vrea să o ia înapoi, la dreapta sau la stânga, există semne de interdicţie, care îl opresc. Orice mişcare înseamnă încălcarea legii. Iar, dacă stă pe loc, vine cineva şi îi spune că staţionarea este şi ea interzisă. Culpabilizarea popoarelor e o nouă formă de dominare a oamenilor!”
Evadaţii de la Gherla veniseră la Cenaclul „Flacăra”
Şi, pentru că a venit vorba de vină, de legi şi pedepse, ne amintim, într-o reconstituire colectivă, de spectacolul din 1984, de pe stadionul din Gherla. Cenaclul „Flacăra” susţinea un concert în oraşul renumit în toată ţara şi chiar dincolo de graniţe, pentru închisoarea grea care funcţiona acolo. Se lăsase seara la Gherla. Tribunele erau în plin spectacol propriu, de cântec şi dialog cu scena. Frigul, destul de pătrunzător, era trecut cu vederea de miile de participanţi, încălziţi la flacăra artei şi a libertăţii de exprimare, de o seară.
La un moment dat, organizatorii l-au informat pe A.P. despre un lucru deosebit de grav, care abia se întâmplase şi care ar fi putut afecta buna desfăşurare a concertului. Opt deţinuţi periculoşi evadaseră din puşcăria din Gherla, în acea seară, şi anunţaseră, ostentativ, că au intenţia să vină la Cenaclu. Când vestea a ajuns la urechile artiştilor, membri ai Cenaclului „Flacăra”, scena s-a umplut, dintr-odată, cu tot efectivul de cântăreţi. De unde, până în acea clipă, A.P. trebuia, în fiecare seară, să-i culeagă pe unii artişti ba de la bufetul or
