Ilarie Voronca, Alexandru Odobescu, Pantazi Ghica, Luca Gherasim şi Paul Celan sunt cei mai cunoscuţi poeţi şi prozatori români care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

„Fiecare carte scrisă este ca o sinucidere amânată”, spunea marele filosof Emil Cioran. Pentru mai mulţi scriitori români, dragostea neîmpărtăşită a fost însă mai puternică decât atracţia scrisului. Atât de puternică, încât au ales să-şi ia adio de la viaţă.

„Urâciunea fără suflet”, ghinionist în dragoste

Primul dintre ei, fratele lui Ion Ghica, Pantazi, un poet care a fost făcut celebru de marele Eminescu. Fără a-i da numele, marele poet l-a descris drept „urâciunea fără suflet, fără cuget, negru, cocoşat şi lacom” în Scrisoarea III. Prozatorul şi publicistul român Pantazi Ghica face parte din categoria celor fără noroc în dragoste.

„Mare amator de aventuri galante, Pantazi şi-a creat un renume mai degrabă prin prisma relaţiilor dezmăţate pe care le-a avut după ce a pierdut-o pe Wanda, cea care l-a făcut bărbat şi despre care credea că este sufletulu său pereche, deşi îi despărţeau ani buni de viaţă. După această mare dezamăgire Pantazi, cade într-o despresie şi caută să se trateze prin desfrâu”, povesteşte istoricul Dan Falcan.

Următoarea femeie care îi suceşte gâtul lui Pantazi este Ilinca Arnoteanu, din cauza asemănării izbitoare cu neuitata iubire pantaziască, Wanda. Cea căruia îi şi cere mâna, dar moare, la scurt timp, doborâtă de scarlatină. Doborât de depresie, Pantazi îşi va lua şi el curând zilele, la vârsta de 51 de ani, dupa ce inghite un pumn de pastile recomandate pentru dementa.

Poveşti de Bucureşti, pe bucuresti.adevarul.ro

Timp de două luni veţi putea afla, de pe bucuresti.adevarul.ro, cum trăiau, cum iubeau, cum se dădeau în spectacol, cum petreceau, dar şi cum sufereau bucureştenii, pe vremea când Capital