Pe la inceputul lunii martie, imediat ce vremea incepe a se incalzi, prin paduri apare leurda, cautata de ursii care ies din hibernare, pentru a face o cura de detoxificare.
Probabil pentru ca e pe placul ursilor, planta se mai numeste si usturoiul-ursului. Leurda are frunze alungite, gustoase si sanatoase care, ca si spanacul, se folosesc in alimentatie, la supe, ciorbe si salata, dar si flori albe, cu miros puternic.
De la miros, gust si proprietati terapeutice, leurda are calitati asemanatoare cu cele ale usturoiului.
In compozitia sa, leurda are cam tot ce-i lipseste omului din organism primavara: vitaminele A si C, sulf, ulei eteric, saruri minerale de calciu, fier, fosfor, sodiu, cupru si adenozina, o substanta care reduce colesterolul si impiedica formarea trombilor.
Pentru ca este un purificator perfect, se recomanda ca leurda sa se consume cruda, timp de o luna de zile, deoarece, prin uscare, unele calitati se pierd sau se diminueaza.
Poate fi pusa in salate, in combinatie cu salata verde, frunze de papadie si spanac, iar in supe si ciorbe poate fi asociata cu urzicile, stevia, spanacul. Se pot face sandvisuri cu unt si leurda amestecata cu patrunjel, tocate marunt.
Sucul de leurda combate reumatismul degenerativ si are o puternica actiune antitoxica. Se obtine punand intr-un vas de sticla o mana de frunze proaspete, taiate marunt, peste care se toarna un pahar de apa calda. Se lasa la macerat patru ore, dupa care se filtreaza. Sucul se bea imediat ce a fost preparat. Se recomanda unul, doua pahare de suc pe zi, in cure de cate trei saptamani.
Infuzia din frunze de leurda actioneaza in bolile gastrointestinale, curata rinichii si vezica urinara, elimina excesul de acid uric, prevenind in acest fel crizele de guta. Se obtine turnand apa fierbinte peste doua linguri de planta t
