Dupa valul de proteste din lumea araba, multi se intreaba cand va veni si randul Arabiei Saudite. S-ar putea intampla, in acest stat, aceleasi evenimente ca in Tunisia, Egipt sau Bahrain? In randurile de mai jos, va invitam la o cunoastere mai profunda a regimului politic saudit si a modului in care drepturile omului mai reprezinta o prioritate pentru guvern.
Spui Arabia Saudita, te gandesti la sponsorul terorist bin Laden si la un sfert din resursele de petrol ale planetei. Numele tarii este dat de cel al familiei conducatoare Al Saud, venita la putere in secolul al XVIII-lea.
Nivelul de trai foarte ridicat al populatiei face din Arabia Saudita un caz atipic de dictatura. Mai mult, cu vecini belicosi ca Iranul sau ca fostul Irak, regimul de la Riad s-a apropiat de SUA, care in 1990, dupa prima invazie irakiana in Kuweit, si-au instalat baze militare pe teritoriul saudit.
De-a lungul timpului, familia princiara a invatat ca dublul limbaj este cel mai pragmatic pentru a se mentine la putere. In exterior regimul politic se declara alaturi de democrati iar in interiorul tarii finanteaza o vasta retea de invatamant fundamentalist religios.
In 1982, la conducerea dinastiei s-a instalat regele Fahd. Dupa ce in anii '90 a suferit cateva atacuri cerebrale, el a transferat o parte din prerogative fratelui sau Abdullah.
Regele Fahd al Arabiei Saudite a incetat din viata la varsta de 84 de ani in august 2005, dupa ce a condus timp de peste doua decenii tara cu cea mai mare productie si export de petrol din lume.
Imediat dupa moartea suveranului saudit, printul mostenitor Abdullah ben Abdel Aziz al-Saud i-a succedat la tron.
Pentru a-si face viata mai usoara , familia regala si-a luat in grija si posturile de viceprim-ministru, ministru de externe, ministru de interne si, in general, cam toate fu
