O indedită expoziţie, care poate fi vizitată până la 20 martie, a fost deschisă la Casa Artelor, din Piaţa Mică a Sibiului. Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu, prin Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, a readus în atenţia iubitorilor de tradiţii, Parada Lolelor de la Agnita, manifestare care a împlinit 100 de ani.
Misteriosul personaj al Lolei este cunoscut de pe vremea năvălirii hoardelor turceşti în târgul săsesc al Agnitei. Legenda spune că locuitorii, speriaţi de nenorocirile făcute de aceştia, s-au refugiat în biserica fortificată. Decimaţi de repetatele atacuri, de foamete şi de epidemii, aceştia şi-au pierdut curajul, vrând să deschidă duşmanilor poarta cetăţii. Văzând acestea, Ursula, fiica unui blănar, îmbrăcată în zdrenţe peste care atârnau blănuri, cu faţa acoperită de o mască demonică, a ieşit în faţa duşmanilor. Speriaţi de pocnetele de bici şi sunetele asurzitoare ale tălăngii prinse de costum, vrăjmaşii au intrat în panică şi s-au retras. Astfel, Agnita a fost salvată.
În amintirea acestei fapte de curaj a Ursulei, la Agnita se sărbătorea anual ziua Ursulei, cunoscută sub denumirea de Urzelntag de la nemţescul Urze, însemnând rest, zdreanţă. Denumirea de Lolă, adoptată de populaţia românească, îşi are obârşia în cuvântul german Lale, Lole, însemnând nebun, smintit.
Parada Lolelor a primit o semnificaţie aparte, în rândurile meşteşugarilor de la Agnita, de altfel orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor.
În anul 1689 este atestată aici sărbătoarea Mummenschanz der Zünfte (Mascarada breslelor). „Membrii breslelor săseşti se deghizau cu această ocazie în diferite personaje, considerându-se urmaşi ai Lolelor. Ziua alegerii reprezentanţilor breslei şi a dării de seamă asupra cheltuielilor se ţinea întot
