Reţeta unui piano-bar: un single malt, o lumină difuză şi muzică live. Nu-ţi mai rămâne decât să spui: "Mai cântă o dată, Sam". Sursa: VLAD STĂNESCU
O scară îngustă coboară în subsolul unui bloc din centrul Bucureştiului. Într-o lumină difuză, filtrată de lămpi colorate, doi bărbaţi cântă la pian şi chitară. De jur împrejurul instrumentului cu coadă, oamenii stau pe scaune înalte la un pahar de whisky şi savurează muzica. "Ideea unui piano bar e ca oamenii să poată să stea acolo, lângă muzicieni", spune Emil Toncev, managerul barului.
În Lime Light Piano Bar, înfiinţat în 2006 de doi oameni de afaceri bulgari, se cântă live în fiecare seară, de marţi până sâmbătă, începând cu ora 23.00. Trupele sunt din Bulgaria: "Oamenii se simt foarte relaxaţi aici. Foarte mulţi dintre clienţi se cunosc între ei".
Elegant, cu lambriuri din lemn negru, covoare persane şi copii după desene cu Bucureştiul vechi, barul de pe Calea Victoriei nr. 100 e frecventat de un public cu vârsta peste 30 de ani.
Între Tom Jones şi Holograf
"Se cântă muzică pe care oamenii pot să se distreze: oldies, evergreenuri. Jazz mai puţin, pentru că el se savurează. În principiu, se cântă ceea ce cere publicul, melodii pe care le ştiu cu toţii, gen «Hit the road, Jack», pe care fiecare o leagă de anumite amintiri", explică managerul.
Într-un piano bar, personajele centrale sunt muzicienii din jurul pianului. Ei dau tonul general al serii şi stilul muzicii. Cam de două ori pe an, Milko Dobrev (chitară acustică) şi Ivo Pavlov (pian) cântă în Lime Light, timp de două-trei săptămâni. Repertoriul este foarte larg, de la piese clasice din anii ’70-’80, până la Tom Jones, Joe Cocker sau trupe rock gen Deep Purple, Guns N’ Roses şi Metallica.
Iar Frank Sinatra cu ale sale "My way" sau "New York" este nelipsit. În afară de localurile din
