Dacă alegerile locale pentru Primărie şi Consiliu Judeţean s-ar organiza iarna, undeva prin ianuarie-februarie, puţini dintre cei care ocupă în prezent funcţiile de primar sau preşedinte de CJ ar mai obţine suficiente voturi pentru a intra măcar în turul II al scrutinului.

Aşa s-ar întâmpla la Brăila sau în multe alte oraşe şi judeţe ale ţării, iar cauza ar fi, în mod sigur, modul în care autorităţile deszăpezesc drumurile din municipii sau pe cele din judeţ. Deszăpezirea este un criteriu extrem de important pentru cetăţean, fie că are sau nu maşină, dintr-un motiv cât se poate de simplu: este o operaţiune care, în mod normal, se poate face bine, ca la carte. Nu e ceva imposibil, nu este o chestie la care trebuie să se lucreze cu anii - ca la reabilitarea unui bulevard, de exemplu - şi nu este o treabă care lasă loc de interpretări. Totul se rezumă la un singur lucru: s-a făcut sau nu deszăpezirea cum trebuie. Pe prea puţini interesează de fapt care e costul operaţiunii, care au fost procedurile prin care s-au atribuit contractele sau cine şi ce utilaje a avut, dacă deszăpezirea merge "brici". Iar când există şi termene de comparaţie - oraşe în care străzile s-au curăţat până la asfalt - dezamăgirea cetăţeanului "înzăpezit" creşte direct proporţional cu stratul de gheaţă de pe străzile pe care circulă.

Sunt convins că, dacă alegerile locale ar avea loc iarna, primarii şi şefii de consilii judeţene şi-ar da mult mai mult interesul, iar străzile şi şoselele ar fi curăţate ireproşabil. Cel puţin în anul alegerilor, aşa cum se întâmplă vara, din patru în patru ani, când brusc creşte numărul de gropi asfaltate, de parcuri de joacă reabilitate, de pomi văruiţi şi de trotuare măturate.

Lupta cu zăpada şi gheaţa de pe străzi mi se pare una dintre probele cele mai elocvente ale eficienţei unei administraţii locale. E un examen care poate fi pregăti