Vorbind despre problemele dificile ale Universităţii, autorul imnului alb-albaştrilor a ironizat situaţia actuală de la club

Artistul, care şi-a legat numele de Universitatea Craiova prin creaţia sa, regretă ceea ce se întâmplă la Ştiinţa şi nu vede soluţii pentru ieşirea rapidă din criză.

- Clubul patronat de Mititelu are interzis la transferări, are mari datorii, inclusiv la stat, şi ar putea astfel să nu primească licenţa, iar echipa riscă să nu fie programată în meciul cu Steaua. Cum catalogaţi situaţia critică a Ştiinţei?

- La Universitatea Craiova, purceaua e moartă în coteţ! Din toată povestea asta, am un mare regret, şi anume că echipa de suflet a Olteniei este, într-un fel, bălăcărită. Şi asta se petrece într-un sistem de fotbal neperformant, care se practică în România.

- Aşa este, iar „războiul“ dintre Mititelu şi Victor Piţurcă, început de finanţatorul clubului de fotbal, este tragicomic şi în defavoarea Ştiinţei. Cum comentaţi decizia lui Mititelu de a-l alunga pe Piţi de la echipă?

- Nu pot să comentez asta, nu ştiu ce s-a întâmplat între cei doi. Habar n-am ce înţelegeri au avut, ce contract există, ce vorbe şi-au spus, îi priveşte pe ei. Pe mine nu mă interesează ce se întâmplă în bucătărie, ci cum sunt bucatele pe masă.

- Şi cum sunt acum „bucatele“ pe masa Ştiinţei? Amare?

- Amare rău de tot! Şi asta numai pentru că în bucătărie e mizerie.

- Imnul dumneavoastră mai reprezintă Ştiinţa de astăzi?

- V-am mai spus povestea cu imnul, şi anume că nu m-am gândit atunci (în anii ‘80 - n.r.) că acel cântec al meu ar putea ajunge imnul Universităţii. Eu am scris cântecul de dragul acelor „copii“ excepţionali, de dragul entuziasmului cu care se juca fotbal la Craiova, un altfel de fotbal decât cel de acum. Imnul meu este dedicat, de fapt, suporterilor Ştiinţei, pe ei îi reprezintă, nu pe mine. Eu l-am cântat cu