Cele cinci mari confederaţii sindicale – Cartel ­Alfa, Blocul Naţional Sindical (BNS), CNSLR-Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Confederaţia Meridian, – au elaborat ieri planul comun de luptă împotriva Guvernului.

Vezi aici ultima variantă a Codului Muncii

Boc: Munca la negru va fi pedepsită cu închisoarea

Boc: Contractele colective de muncă, reglementate prin lege specială

Fiecare centrală şi-a desemnat câte trei oameni pentru Comitetul de criză, un fel de stat-major ce va coordona rezistenţa sindicală dacă Executivul nu renunţă la ideea de a-şi asuma Codul Muncii în Parlament.

Strategia sindicaliştilor se anunţă una dinamică şi comitetul a primit deja puterea de a modifica din mers acţiunile, în funcţie de evoluţia situaţiei.

Programul de luptă merge de la susţinerea moţiunii de cenzură a Opoziţiei, pichetarea prefecturilor, a sediilor partidelor de la putere şi chiar a caselor parlamentarilor din coaliţie, până la grevă generală.

Grevă de avertisment

Acţiunile de protest încep la 28 februarie, în teritoriu, cu pichete organizate în câte opt judeţe pe zi. Dacă Opoziţia va depune moţiune de cenzură pe Codul Muncii, sindicaliştii vor susţine demersul prin discuţiile pe care le vor avea, de la om la om, cu fiecare parlamentar în parte. Ei speră să convingă suficienţi membri ai ­Puterii să voteze pentru trecerea moţiunii.

Dacă moţiunea pică, se trece la faza a doua a programului de proteste - concentrarea acţiunilor în Capitală. Mitingurile din Bucureşti încep în ziua când deputaţii vor discuta Codul Muncii, urmând ca în timpul votului să aibă loc în toată ţara o grevă de avertisment. Dacă proiectul trece de Parlament în forma dorită de Executiv, protestele vor culmina cu o grevă generală programată pentru ziua când preşedintele va promulga legea.

@N_