Traian Basescu se teme. Isi face griji pentru viitorul sau politic si, mai ales, pentru scaunul prezidential. Teama de suspendare este mult mai mare decat dorinta brusca de reforma in PD-L.
Anul 2012 se anunta de pe acum a fi unul al crizelor politice. Cu un presedinte desemnand premierul si cu actuala Opozitie majoritara in Parlament nu este greu de prevazut ce va urma in aceasta perioada postelectorala. Ce miscari de culise va efectua actuala Opozitie in eventualitatea castigarii majoritatii parlamentare? Cum se va pozitiona Traian Basescu in problema desemnarii premierului?
Domnul Basescu greseste cand acuza PD-L de toata mireasma pe care neincrederea populatiei o degaja in mediul politic de la guvernare. Dansul da dovada unei totale ignorante politice, poate intentionate, si masura unei increderi de sine exagerate.
Nu poti acuza PD-L de guvernare ineficienta fara sa-ti pui cenusa in cap, ca parte integranta a acestui sistem politic. PD-L fara Traian Basescu nu ar fi ajuns sa conduca Romania, dupa cum a recunoscut si Elena Udrea.
Nu trebuie sa uitam ca tara a fost neguvernata pentru cateva luni, exclusiv, din vina presedintelui. Oponenta sa fata de proiectul Klauss Johanis pare si acum una fara temei logic, venind doar din strafundul unor ambitii personale peste care nu a putut trece. Croitoru si Negoita au fost sacrificati doar pentru a trage de timp pana la la alegerile prezidentiale, ca pana la urma sa iasa din joben eternul reformator Emil Boc.
Tocmai de asemenea momente se teme domnul Basescu. Anul 2012 nu-i poate aduce nimic spectaculos pe harta electoratului din Romania. Are atuul desemnarii premierului dar nu mai poate forma o majoritate care sa-l sustina. Configuratia Legislativului, uitandu-ne pe sondaje, arata ca Traian Basescu nu se mai poate sprijini pe volatilul UNPR si nici pe "oportunistii