UDMR, partid de nomenclaturişti

"Locul celui de-al zecelea Congres al UDMR este acelaşi cu cel din anul 1990, când UDMR s-a înfiinţat, dar ce deosebire între cele două situaţii!... În '90 UDMR s-a legitimat prin Revoluţia pornită la Timişoara, a fost după părerea mea cel mai democratic din ţară şi fruntaş al schimbării de regim, dar între timp organizaţia s-a deteriorat, s-a deturnat, şi azi este unul din celelalte partide ale paletei politice din România, ca un oarecare partid postcomunist. Singura deosebire este că limba oficială este limba maghiară, dar nomenclatura din UDMR face parte din nomenclatura politică din România, fără deosebire", a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Laszlo Tokes, într-o conferinţă de presă desfăşurată marţi la Oradea.

Tokes a afirmat că, în opinia sa, UDMR a pus în plan secundar reprezentarea intereselor comunităţii maghiare din România, fiind mai interesată de obiectivele liderilor ei, sugerând totodată că unul din aceste obiective este îmbogăţirea liderilor. "UDMR este mai preocupată cu soarta ei şi nu a celor pe care ar trebui să-i reprezinte, cauza comunităţilor maghiare este pe al doilea rând în agenda UDMR", a spus liderul CNMT.

Troica Kiss-Szabo-Biro şi politica "etno-business"

În acest sens, Tokes a dat exemplul organizaţiei judeţene Bihor a UDMR. "Este un moment foarte prost că Oradea a fost aleasă ca loc al Congresului, pentru că aici UDMR figurează ca partid de etno-business, unde puterea politică e bazată pe puterea economică a liderilor şi invers, şi în acest sens atât sufletele cât şi voturile alegătorilor sunt cumpărate de troica Kiss - Szabo - Biro", a spus Tokes, referindu-se la Alexandru Kiss, preşedintele UDMR Bihor, vicepreşedinte şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, la Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor şi lider al grupului d