Teribilul roman al lui J.M. Coetzee, „Dezonoare“, scris cu o simplitate dezarmantă, dar cu fraze de o rară pregnanţă, desfăşoară drama intelectualului ratat. Cartea „Dezonoare“ (1999) a câştigat Booker Prize, Commonwealth Writers’ Prize şi a fost ecranizată cu John Malkovich în rolul principal.
Violată de doi negri africani, Lucy îi povesteşte tatălui ei: „«Cred că n-au făcut-o pentru prima dată. Cred că se ocupă cu violurile.» «Crezi că se vor întoarce?» «Cred că sînt pe teritoriul lor. M-au marcat. Se vor întoarce după mine» «Atunci chiar că nu mai poţi rămâne aici.
Fiindcă este ca şi când i-ai invita să se întoarcă.» Cade o clipă pe gânduri: «Dar poate că ar trebui să privim lucrurile din alt unghi. Şi dacă ăsta e preţul pe care trebuie să-l plătească aceia care aleg să rămână pe loc? Poate că ei aşa privesc lucrurile. Poate că şi eu ar trebui să privesc la fel lucrurile. Ei mă percep ca şi când le-aş datora ceva. Iar ei înşişi se văd ca pe nişte perceptori, ca pe nişte tipi care percep impozitele. De ce ar trebui să mi se permită să trăiesc aici fără să plătesc». «Ziceai că ai simţit numai ură din partea lor».
«Ură... când e vorba de bărbaţi şi de sex, David, nimic nu mă mai surprinde. Poate că pentru bărbaţi detestarea femeii face din actul sexual un episod mai excitant. Tu eşti bărbat, ar trebui să ştii. Când faci sex cu o necunoscută - când o prinzi în braţe, o aşezi sub tine, te laşi cu toată greutatea asupra ei - asta nu aduce întrucâtva cu actul de a ucide? Vâri cuţitul în ea; apoi îl scoţi, lăsând trupul acoperit de sânge - asta nu te face să simţi că ai ucis, ca şi când ai comite nepedepsit o crimă?». Oare aşa îi vorbeşte o fiică tatălui ei? Oare ea şi el sunt de acceaşi parte a baricadei? «Poate. În unele cazuri. Pentru anumiţi bărbaţi. Aşa a fost cu amândoi? Ca şi când te-ai fi luptat cu moartea?» «S-au îndemnat unul pe celă
