Prima colecţie cu piese din Daia, donată în 1977 Muzeului de Istorie al Transilvaniei, a fost obiectul unui studiu de specialitate, publicat, în acelaşi an, în revista Muzeului din Târgu-Mureş, Marisia . În anii care au urmat s-au realizat cercetări cu caracter relativ sistematic. Ele s-au concretizat într-o nouă colecţie cuprinzând peste 1000 de piese, unele provenite din Apold, donate în 1987 Muzeului de Istorie din Sighişoara.

În sud-vestul satului Apold, dincolo de zona locuită, în punctul “După Grădini”, există un platou aproximativ dreptunghiular cu suprafaţa de 2 ha, fortificat natural, pe care s-au identificat 71 de fragmente de castroane, străchini şi vase de provizii realizate din pastă roşie, fără impurităţi şi cu ardere bună. Descoperite pe o suprafaţă restrânsă din estul platoului, acestea au fost atribuite de specialişti culturii neolitice Petreşti. Purtătorii culturii Petreşti aveau colibe şi locuinţe de mari dimensiuni. Foloseau unelte din piatră şlefuită şi silex şi aveau ca rit de înmormântare inhumaţia în poziţie chircită, uneori morţii fiind îngropaţi în morminte cu nişă. Descoperirea pe teritoriul satului Apold a celor 71 de fragmente ceramice aparţinând culturii Petreşti este un indiciu privind existenţa în zonă a unei populaţii neolitice. Securea din piatră cu gaură de înmănuşare şi fusaiolă, păstrate în colecţia Muzeului Mureş şi, respectiv, Brukenthal din Sibiu aparţin, de asemenea, locuitorilor neolitici ai Apoldului. Lama pumnalului din bronz, descoperită în albia pârâului Apold, datează probabil din jurul anilor 1000-800 î.e.n. Piesa de origine răsăriteană, datată în faza târzie a epocii bronzului, are nervură mediană reliefată, care se lărgeşte semicircular în partea superioară. Ceramica hallstattiană timpurie, neagră şi gălbui-roşcată lustruită, descoperită pe platoul din zona “După Grădini”, are compoziţie omogenă, ardere bun