De la demolările propuse în perioada comunismului, în Bucureşti au fost salvate 11 biserici şi blocuri de locuinţe. Cel care a implementat acest sistem în România a fost inginerul Eugen Iordăchescu, fiindu-i recunoscute meritele prin brevetul „Procedeu şi instalaţie pentru ridicarea şi deplasarea construcţiilor”.

Biserica Mihai Vodă, în timpul mutării

În urmă cu peste 20 de ani, planurile de dezvoltare a Bucureştiului, dar şi noile construcţii care urmau să apară în anumite zone din Capitală, vizau demolarea în masă a zeci de clădiri şi biserici.

„Acţiunea de demolare a Bucureştiului” era prezentată zilnic prin paginile ziarelor de-atunci. “S-a întocmit o machetă de 400 de metri pătraţi cu zona cuprinsă în sistematizare şi s-a expus la Sala de Sport din Giuleşti. Noi proiectanţii trebuia să identificăm ce urma să se dărâme pentru a se construi ansambluri pentru stat şi populaţie”, îşi aminteşte inginerul Eugen Iordăchescu, cel care a implementat sistemul de translatare a clădirilor la noi în ţară.

Schitul Maicilor

“Schitul Maicilor”, primul imobil mutat

Analizând proiectul, inginerul a observat că, pentru a se construi Casa Poporului urma să fie demolat Schitul Maicilor, o construcţie din secolul al XVII-lea.

Pe suprafaţa de 50 de hectare erau o serie de monumente de patrimoniu, dar şi biserici. Astfel, şi-a dat seama ce urma să fie ras de pe acea suprafaţă şi a făcut propunerea de a le salva, care la început a fost şi respinsă.

“Până la urmă, ideea mea a ajuns la urechile lui Ceauşescu şi ale Elenei şi cu greu au acceptat”, povesteşte inginerul.

Astfel, a început acţiunea de mutare a celor 750 de tone, cât cântărea schitul. A avut cinci mişcări în spaţiu, pe o distanţă de 245 de metri, şi a fost ridicată de la pământ la un metru 60.

Biserica Mihai Vodă, în timpul operaţiunilor de