Imagine din expoziţie
"Europunk" este prima expoziţie dedicată creaţiei alternative "punk" din a doua jumătate a anilor '70, în amploarea ei, de la ţările în care s-a constituit, Marea Britanie şi Franţa, la Germania, Elveţia, Italia sau Olanda. Ea atestă calitatea şi vitalitatea modalităţilor alternative de expresie artistică ale contra-culturii punk, dorinţa ei de reînnoire culturală făcând tabula rasa tot ceea ce ţinea de trecut.
La mijlocul anilor '70 a apărut pe scena muzicală engleză grupul „The Sex Pistols", cunoscut de marele public în 1976, în emisiunea "So It Goes" de la Granada Television din Manchester. Vocalistul Johnny Rotten, chitaristul Steve Jones, bateristul Paul Cook şi basistul Glen Matlock, care va fi înlocuit în 1977 de Sid Vicious, lansează o muzică ireverenţioasă, şocantă, care atacă toate simbolurile culturale. Adolescenţii sunt seduşi de această revoltă împotriva modelelor sociale prestabilite, care înlocuieşte idealismul, devenit desuet, al mişcării hippy. Concertele noii trupe, în care extravaganţa verbală şi vestimentară şi dorinţa de a şoca duc la o adevărată nebunie a tinerilor, îi transformă într-un simbol. Cel care îi descoperă şi îi lansează, înainte de apariţia faimoasei ţinute punk - crestele vopsite, T-shirt-urile rupte, percingurile, tatuajele -, este Malcom McLaren. Un hit de pe albumul lor din 1977, "God Save the Queen", revoluţionează rockul şi duce la apariţia unei mulţimi de trupe mai mult sau mai puţin efemere, dintre care, câteva vor cunoaşte consacrarea: "The Clash", "Buzz-cocks", "The Saints".
Celebra copertă a discului trupei Sex Pistols
Moda şi publicitatea vor prelua imediat semnele şocante ale mişcării. În anii '90, punk a devenit un simbol care va fi deturnat, deghizat, cucerind tot mai mult teren. Apoteoza acestei reveniri este reprezentată de defilările de modă ale lui John Galliano sau A
