Calculatorul sta cu ochii pe noi. Ce legatura poate exista intre scriitorul si omul de stiinta american Isaac Asimov si revoltele din lumea araba? La prima vedere, nici una. "Doctorul cel bun" a murit cu vreo 20 de ani in urma si, desi cartile lui se vind inca bine, tot mai putini oameni sint familiarizati cu ideile sale. Si totusi exista o conexiune. Dupa cum se stie, in Tunisia, Egipt, Bahrain, Libia etc. oamenii au iesit in strada incurajindu-se reciproc. Telefoanele mobile, mess-urile, retelele de socializare au transmis continuu mesaje de mobilizare. Teama fireasca a individului de a se trezi singur in fata fortelor de represiune a fost depasita, mai intii, de participarea tuturor in mediul virtual si abia mai apoi de iesirea unei imense multimi in strada. Reteaua a functionat perfect. Internetul (pentru a folosi un termen mai degraba generic) s-a dovedit partenerul onest al fiecaruia dintre protestatari. Spatiu eminamente liber, in pofida eforturilor unor state de a introduce cenzura, mediul virtual s-a transformat in cea mai eficace casa conspirativa din toate timpurile. Pentru ca e la vedere. Iata inca un motiv pentru care internetul trebuie sa ramina liber. Asimov, inventatorul psihoistoriei, afirma ca nu putem anticipa miscarile unui singur om, dar ca vom fi in stare sa descriem tot mai bine miscarea, doar aparent dezordonata, a unei multimi. De ieri, mai multi oameni pot insemna mai multa libertate. Nascut in siajul calculatorului, internetul a devenit deja o prezenta de care nu ne mai putem dispensa. El se extinde permanent, invadind fiecare zona a cotidianului. Si daca de ani buni se vorbeste de inteligenta artificiala, internetul, inteles ca o retea colosala, ce creste exponential, repune in discutie, cu si mai multa acuitate, relatia dintre hard si soft, dintre suport si informatie, cu trimitere evidenta spre creier, gindire si intentionalitate. Isaac