Bogdan şi Loredana au învăţat de mici ce înseamnă viaţa într-o linişte deplină. Cei doi sunt în aceeaşi clasă cu elevi fără probleme de auz şi reuşesc să desluşească, cot la cot cu aceştia, tainele matematicii sau ale limbii române.

„14 minus unu. Luăm unu, rămâne 13", spune Bogdan, din banca sa de la perete, din rândul doi al unei clase I de la Şcoala Numărul 6 din Timişoara. Doamna învăţătoare îi confirmă că rezultatul e corect, iar băiatul se aşază la loc în bancă, de unde urmăreşte problemele din caietul special de matematică, de la pagina pe care scrie mare „Scăderea numerelor naturale de la 10 la 30".

Băiatul e liniştit, are un caiet ordonat şi o colegă de bancă cu care se înţelege de minune.„Îmi place matematica. Îmi plac mult şi maşinile", spune Bogdan. „Şi se pricepe foarte bine să construiască. Cred că ar putea să fie un mecanic foarte priceput", îl completează Denisa, colega lui de bancă. Bogdan ascultă cu mare atenţie fiecare lecţie predată la şcoală şi poate face asta mulţumită unui implant cohlear la urechea dreaptă şi unor antrenamente lungi.

„A avut şi o proteză pe partea stângă, dar şi-a dat-o singur jos, la două luni după implantare", a explicat Dorinela Zaboş, medicul care se ocupă de Bogdan şi de alţi zeci de copii hipoacuzici.

Muzică şi prieteni buni

Într-un alt capăt al oraşului, într-una din sălile de la etajul III al Şcolii Numărul 22 din Timişoara, are oră de tehnologie clasa Loredanei. Adolescenta are 15 ani, o mulţime de prieteni şi o mare pasiune pentru desen. Zâmbeşte aproape mereu şi ascultă cu mare atenţie ce se predă la clasă, iar notele sale sunt pe măsura perseverenţei. „Mă pregătesc să dau la Liceul de Arte. Îmi doresc foarte mult să devin designer de interior", spune Loredana. Fără proteză, adolescenta aude doar sunetele foarte puternice, dar asta nu a oprit-o să-şi facă mulţi prieteni, al