Eugen Iordăchescu a coordonat n anii ‘80 mutarea a trei blocuri şi opt biserici din Capitală, preum şi a două din provincie. Meritele inginerului au fost recunoscute prin brevetul „Procedeu şi instalaţie pentru ridicarea şi deplasarea construcţiilor“.

În urmă cu peste 20 de ani, planurile de dezvoltare a Bucureştiului, dar şi noile construcţii care urmau să apară în anumite zone din Capitală vizau demolarea a zeci de clădiri şi de biserici.

Mai citeşte şi:

FOTOGALERIE Cum au fost salvate unele biserici din Bucureşti din calea valului de demolări comuniste

„Acţiunea de demolare a Bucureştiului" era prezentată zilnic în paginile ziarelor din acea vreme. „S-a întocmit o machetă de 400 de metri pătraţi cu zona cuprinsă în sistematizare şi s-a expus la Sala de Sport din Giuleşti. Noi, proiectanţii, trebuia să identificăm ce urma să se dărâme pentru a se construi ansambluri pentru stat şi populaţie", îşi aminteşte inginerul Eugen Iordăchescu, cel care a implementat sistemul de translatare a clădirilor la noi în ţară.

Schitul Maicilor, primul imobil mutat

Analizând proiectul, inginerul a observat că, pentru a se construi Casa Poporului, urma să fie demolat Schitul Maicilor, o construcţie din secolul al XVII-lea. Pe suprafaţa de 50 de hectare era o serie de monumente de patrimoniu, dar şi biserici. Astfel, a depistat ce urma să fie ras de pe acel teren şi a făcut propunerea de a le salva, care la început a fost respinsă.

„Până la urmă, ideea mea a ajuns la urechile lui Ceauşescu şi ale Elenei şi cu greu au acceptat", mai spune Iordăchescu. Astfel, a început acţiunea de mutare a schitului, care cântărea 750 de tone. A avut cinci mişcări în spaţiu, pe o distanţă de 245 de metri, şi a fost ridicată de la pământ la 1,60 de metri.

„Ai văzut, mă, că au reuşit!"

Prima realizare a inginerului Eugen Ior