Tinerii sunt principala "forţă de muncă" din mediul neguvernametal, în special ca voluntari. "Profilul voluntarului român, comparabil cu profilului voluntarului vestic, este: tânăr sub 30 de ani, cu studii superioare şi o situţie economică bună", crede Anamaria Neag, absolventa uneia dintre cele mai bune universităţi din lume (Lund, Suedia), care s-a întors în ţară pentru a lucra într-o organizaţie non-profit.
Deşi ne aliniem la "normele" vestice în privinţa profilului voluntarului, mai avem de recuperat la cifrele privind participarea.
Te-ai întors în ţară imediat după terminarea studiilor. Ce ţi s-a oferit aici?
A.N.: Da, m-am întors. Cele mai frecvente întrebări pe care le-am auzit au fost: De ce nu ai rămas acolo? De ce vrei să îţi strici viaţa întorcându-te?
Am plecat la studii în străinătate pentru a experimenta, pentru a-mi cunoaşte limitele. Şi tot din aceaste cauze m-am şi întors: am ales să revin pentru a vedea dacă îmi găsesc rostul acasă, dacă voi reuşi să schimb măcar o mică parte din societatea noastră. De câteva săptămâni am început să lucrez la Cluj la organizaţia non-profit Caritas Alba Iulia pe postul de PR assistant manager.
Am ales o organizaţie neguvernamentală fiindcă am experimentat în ţările vestice puterea extrem de relevantă a societăţii civile. Cred că doar prin implicarea activă a noastră, a cetăţenilor, putem să ne aşteptăm la o transformare a ţării noastre. Prin acest job, dar şi prin faptul că sunt Director Relaţia cu Presa la Liga Studenţilor Români din Străinătate, sper să pot convinge cât mai mulţi tineri că merită să ne întoarcem acasă. Doar astfel am putea contribui la o schimbare a societăţii româneşti.
Procentul românilor care au încredere în ONG-uri este egal cu procentul românilor care au fost sau sunt implicaţi într-un ONG (studiu FDSC 2010). Sunt românii nişte sceptici?
A.N.
