Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral, statul american Florida, 24 februarie 2011, ora 16:50: naveta Discovery porneşte în cel de-al 39-lea şi ultimul său zbor cosmic, în cadrul misiunii numite, codificat, STS-133. Format din şase astronauţi, echipajul navetei americane va petrece în spaţiu două zile înainte să se cupleze cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Specializaţi în diferite domenii ştiinţifice, cosmonauţii îşi vor petrece acolo nouă zile, în cursul cărora vor avea un program deosebit de complex, care va include şi două ieşiri în spaţiu. Dar, înainte de toate acestea, ei vor trebui să descarce toate cele 16.527 tone de echipamente ştiinţifice aşteptate de mult timp la bordul ISS. Printre acestea se numără şi Ân ambasador" al inteligenţei tehnice româneşti. Oficial, acest sol care va ajunge la bordul ISS se numeşte Éreşterea şi Supravieţuirea Fungilor Coloraţi ? Spaţiu", un experiment ştiinţific care ne menţine în clubul select al ţărilor, nu chiar multe la număr, implicate activ în cercetările spaţiale.
Planificat cu câţiva ani în urmă, acest experiment a fost conceput şi realizat, în ceea ce priveşte partea sa terestră, de membrii unui colectiv de cercetători coordonat de dr ing. Dumitru Haşegan, directorul Institutului de fitiinţe Spaţiale din Româia. Haşegan se află la centrul spaţial din Florida de la începutul lui februarie. Cu câteva zile înaintea plecării, el ne-a descris, în detaliu, în ce constă, de fapt, acest experiment.
Practic, programul de cercetare trimis pe ISS de specialiştii români poate fi inclus în categoria experimentelor de biologie spaţială. Öste vorba despre culturi de Ucladium, familie de fungi ciuperci de mici dimensiuni din care face parte mucegaiul obişnuit, cel care ne face zile amare atunci când se instalează prin ungherele ascunse ale caselor noastre. Pare un aspect banal, dar apariţ
