Bucureştiul este cel mai zgomotos oraş al ţării, şi pentru a îndrepta acest lucru, autorităţile au elaborat în urmă cu trei ani o strategie anti-zgomot pe care nu au aplicat-o nici acum. 1,5 milioane de euro a costat întocmirea hărţii de zgomot, însă edililor nu le-a fost de niciun folos. Acum, legislaţia îi obligă să întocmească altă hartă pentru a măsura progresul.

În jur de 85% din populaţia Bucureştiului este afectată de poluarea fonică. Cele mai zgomotoase zone sunt bulevardele Magheru, Olteniţei, Ferdinand, Ghencea şi Pantelimon. La polul opus, cele mai liniştite străzi sunt cele din Drumul Taberei, Rahova, 1 Mai sau în cartierele Primăverii şi Giuleşti, aflate la distanţă maia mare faţă de arterele principale.

„Cele mai expuse la zgomot sunt clădirile cu ieşire la marile bulevarde şi apartamentele de la etajele inferioare. În spatele blocurilor de la bulevarde, indicii de disconfort fonic sunt mult mai mici”, a declarat Bogdan Lazorovici, director executiv şi acţionar la Envio Consult, firma care a făcut măsurătorile acustice şi care a întocmit în perioada 2007-2008 harta de zgomot a Bucureştiului.

Măsuri plătite şi ignorate

Tot atunci, firma a propus, pentru suma de 1,5 milioane de euro şi o strategie de combatere a zgomotului, care s-a dovedit a avea pasaje identice cu cea a Londrei. Astfel, s-a stabilit că principala sursă de poluare fonică este traficul şi, în acest sens, au fost propuse mai multe măsuri, printre care perceperea unei taxe de 5 lei pentru maşinile care tranzitează centrul Bucureştiului, interzicerea motocicletelor şi a A.T.V-urilor pe timpul nopţii, precum şi introducerea de autobuze silenţioase care urmau să circule pe culoare unice ca să nu mai fie nevoie să „frâneze brusc sau să schimbe vitezele atât de des“.

Mai mult, pentru că şoferii bucureşteni frânează brusc şi pleacă în trombă de la semafor,