Ştiu, nervii tuturor sunt întinşi la maxim oricum, că e criză, că nu sunt bani, că e o ţară de toată jena, etc. Aşa că putem să ne facem singuri dreptate la nevoie pentru că nu-i aşa, e mai uşor să înjuri şi să dai doi, trei pumni şi câteva rânduri de picioare decât să încerci să rezolvi calm o problemă atât de stupid de comună deja cum e cea a parcărilor. Nu sunt destule locuri, sunt prea multe maşini. Locul pe care tocmai ţi-ai parcat maşina (cu greu) aparţine altcuiva (că el plăteşte taxă sau pur şi simplu pretinde că e locul lui). Refuzi cu toate astea să cedezi, e frig, te grăbeşti acasă, sau la iubită, sau cine ştie unde şi ţi se pare că locul de parcare nu doar că ţi se cuvine dar pe deasupra e deja al tău, prin legea nescrisă a primului venit, cu drept de folosinţă până mâine măcar. Celălalt nu înţelege, te înjură, tu înjuri, te îmbrânceşte şi ripostezi, dă primul, tu ai grijă să dai mai mult şi până una alta ce mai contează? Ceva în mintea ta a făcut poc, s-a scurtcircuitat orice instalaţie care ar trebui să te calmeze şi dai şi dai şi nu te mai opreşti până nu îţi vezi duşmanul la pământ. Ba mai mult, continui să dai. Merită?

Un şofer de taxi din Capitală a fost omorât în bătaie, săptămâna trecută, în noaptea de joi spre vineri, în cartierul Titan, de un tânăr cu care s-a certat din cauza unui loc de parcare, acesta fiind reţinut pentru omor calificat. Se pare că cei doi bărbaţi au avut un schimb dur de replici, s-au înjurat, după care s-au îmbrâncit şi lovit reciproc de mai multe ori. La un moment dat, taximetristul, în vârstă de 59 de ani, a căzut la pământ, moment în care tânărul de 22 de ani l-a lovit cu picioarele în cap, până când acesta a murit.

Citesc cum că “faptul că taximetristul l-a lovit primul reprezintă, practic, o circumstanță atentuantă în comiterea faptei, ceea ce ar putea duce la schimbarea încadrării judiciare a fapt