Potrivit unui proiect de lege depus la Camera Deputaţilor de Mihaela Şandru (PDL) femeile care devin mame purtătoare riscă de la trei la şapte ani de detenţie dacă duc sarcina la termen în schimbul unui „beneficiu material”. Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru traficul de ovule.

Proiectul prevede ca unică formă de recompensă pentru mamele surogat acordarea a trei tichete de masă pentru fiecare zi de sarcină. În plus, cheltuielile tuturor analizelor medicale, a asigurării, transportul şi cazarea vor fi suportate de viitorii părinţi. Textul defineşte expres contractul de surogat (încheiat cu o mamă purtătoare) ca fiind gratuit şi nu comercial şi, în consecinţă, îi interzice acesteia orice “profit, beneficiu material sau alt beneficiu” pe care l-ar obţine de pe urma în urma naşterii copilului.

La contractul surogat (încheiat cu o mamă purtătoare) pot să recurgă atât femeile singure cât şi cele căsătorite, dar cuplul trebuie să aibă un mariaj “vechi” de cel puţin doi ani. O altă condiţie este ca unul dintre soţi să fie român, iar materialul genetic folosit să provină de la aceştia. Femeia sau cuplul care apelează la mama purtătoare trebuie să fi fost diagnosticaţi ca infertili.

Din momentul semnării contractului de surogat (anterior implantării embrionului), mama purtătoare îşi pierde dreptul natural asupra copilului căruia îi va da viaţă. După naştere, viitorii părinţi sunt obligaţi să preia bebeluşul indiferent de starea sa de sănătate.

Proiectul stabileşte şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească mama purtătoare: să aibă între 20 şi 32 de ani, cel puţin un copil al său şi să fie declarată sănătoasă în urma investigaţiilor medicale.

În privinţa fertilizării in vitro, textul impune limita de 45 de ani pentru femeile care decid să aibă un copil pe această cale. La rândul lor, donatoarele de ovule trebuie să