După mai bine de 20 de ani de capitalism, companiile financiare şi de asigurări româneşti care s-au extins pe pieţele europene pot fi numărate pe degetele unei mâini. Aventura abia a început.

Când companiile de asigurări din România îşi făceau bilanţurile pentru primele trei trimestre ale anului 2010, Radu Mustăţea, preşedintele directoratului Astra Asigurări, punea la punct ultimele detalii ale sucursalei pe care urma s-o deschidă, în octombrie, la Budapesta. Dezbaterile despre scăderea cu 5,1% a pieţei asigurărilor în primele nouă luni din 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent l-au prins făcând naveta între Bucureşti şi capitala Ungariei.

Lansarea primei sucursale româneşti în ţara vecină (care a coincis cu premiera unui asigurător străin, ca entitate fizică, pe această piaţă) era evenimentul-cheie în viaţa companiei pe care o conduce. Mai ales că, pe noua piaţă, finalul de an coincidea cu vârful vânzărilor poliţelor obligatorii de răspundere civilă auto (RCA). „Nu vorbesc limba maghiară, dar, în asigurări, am vorbit aceeaşi limbă cu ungurii, într-un timp foarte scurt", zâmbeşte Radu Mustăţea.

Ungaria a fost favorizată, firesc, de poziţia geografică şi de apartenenţa la Uniunea Europeană, dar îşi disputa aceste atuuri cu Bulgaria. Diferenţa, care a adus şi votul de încredere din partea românilor, a fost dată de gradul de dezvoltare a pieţei asigurărilor (valoarea primelor brute subscrise de cei 31 de asigurători a fost de 3,27 miliarde de euro în primul semestru al anului trecut, faţă de cele 352,7 milioane de euro subscrise de cele 20 de companii din Bulgaria în acelaşi interval).

Primii cinci jucători din Ungaria sunt Allianz (Germania), Generali-Providencia (Italia), Groupama Garancia (Franţa), Aegon şi ING (Olanda), şi concentrează peste jumătate din piaţă. Şi ceea ce se întâmplă în piaţa auto vecină, cu un parc comparabil