Portrete. 55 de scriitori români contemporani. Furt de suflete, alb-negru, cu aparatul de fotografiat. O muncă de zece luni pentru o expoziţie. Sînt oameni iubiţi de ceilalţi pentru ce scriu, pentru cum scriu. Numele lor stau pe coperţile cărţilor şi, uneori, sună la fel de familiar ca numele prietenilor. Numele acestea au chipuri, iar chipurile au taine. În drumul meu printre scriitori, am trecut dincolo de priviri şi de gesturi, am căutat punctul acela unic în care o expresie a feţei sau o poziţie a trupului dezvăluie literatura. O expoziţie neobişnuită, în care, dincolo de generaţii şi genuri literare, forţa imaginii caută forţa cuvîntului.

Timp de două săptămîni, aceste portrete vor sta prinse de pereţii sălii mari a Institutului Cultural Român din Bucureşti. Joi, 3 martie, la ora 18,30, cînd va fi vernisajul expoziţiei, vor fi de faţă cei mai mulţi dintre scriitorii fotografiaţi. Adunarea lor laolaltă fiind un eveniment destul de rar. Prin proiectul acesta am încercat să trec peste graniţele personale şi peste cele literare, peste simpatii, antipatii şi idei preconcepute.

Este pentru prima oară în România cînd se încearcă un astfel de proiect. Au mai fost lucrările domnului Ion Cucu, mărturii în imagini ale multor scriitori din trecut, dar care nu s-au concretizat într-un tot unitar. Vreau să aduc împreună scriitori din toate generaţiile şi toate direcţiile. Sper în felul acesta să dezvălui măcar puţin din imaginea secretă a literaturii române. Am încercat să găsesc echilibrul delicat între un portret bun, o piesă de artă şi o fotografie personală cu un om. N-a fost uşor deloc şi nu mă aştept să fie nici de acum încolo. Proiectul a prins viaţă şi personalitate proprie şi, de mai multe ori, s-a întîmplat să mă conducă el pe mine. Cînd se întîmplă asta, ştiu că sînt pe calea cea bună. Proiectul va continua, urmînd să descopăr secretele altor scrii