Faimosul Bercea Mondial, brandul global sub care a ajuns VIP anonimul Sandu Anghel, are marele ghinion ca nu i-a dat prin cap sa candideze uninominal, la momentul potrivit.
Habar n-am pe cine l-am botezat!
Cu banii lui, il sprijinea orice partid, la nevoie il sprijineau chiar toate partidele. Le sponsoriza, le cadorisea, combatea in directia adversa, se lingusea in cealalta directie, candida si se alegea. Pentru asta, nu e musai de majoritate. Ajunge binecuvantata redistribuire.
Pe urma, colegii de camera il puneau membru in vreo comisie, numai asa, ca sa le dea cu tifla procurorilor si sa se strambe la judecatori, in cazul cand l-ar intreba cumva de sanatate, tocmai in momentul cand s-a umplut de imunitate.
Nici nu mai era nevoie sa se infiltreze printre neamurile presedintelui, ceea ce oricum nu i-a prea servit, data fiind declaratia prudenta cu care s-ar fi pronuntat domnul Mircea Basescu: "i-am crestinat copilul, dar nu stiam cine este acest Sandu Anghel".
Pare ciudat din partea domnului Mircea faptul ca, dupa ce, in fata altarului, a garantat ca-l leapada pe necunoscut de Satana, acum, in fata presei, garanteaza ca se leapada si de cel lepadat, pentru ca propria familie sa iasa basma curata si sa nu ajunga pe nepusa masa in Purgatoriu, ca Dante.
Partidul, mai tare decat gatul si cristelnita
Imi pun si problema daca, nu cumva, o fi fost trucat filmuletul acela, unde se pare ca domnul Mondial aseaza un semnificativ colier pe gatul primei doamne a tarii, numai ca sa se puna bine cu primul domn al primei doamne, tot intr-o afacere de familie.
Pe de o parte, filmul pare autentic, dar pe de alta este de necrezut sa nu fi observat nababul judetean cum anumite gesturi semnificative ar atinge mult mai sigur tinta in teschereaua oricarui partid, decat la gatul doamnelor si la cri
