Republica Moldova ar putea pierde bani mulţi ca urmare a evenimentelor din Africa de Nord şi Orientul Apropiat dacă nu va reuşi să amplifice mitul că ar fi “istoria de succes a Uniunii Europene”. Chişinăul trebuie să trimită la Bruxelles un semnal care să convingă UE că nu-şi cheltuie banii în zadar, investind în cea mai săracă ţară din Europa – un semnal despre deblocarea crizei politice prin alegerea şefului statului. Subiectul a agitat clasa politică din Republica Moldova.

Miniştrii de Externe ai Franţei, Spaniei, Ciprului, Greciei, Maltei şi Sloveniei au cerut recent, într-o scrisoare comună, înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună, Catherine Ashton, redirecţionarea fondurilor dinspre vecinii din spaţiul post-sovietic spre ţările din Africa de Nord şi Orientul Apropiat. Semnatarii scrisorii au ataşat şi o analiză din care reiese că din cele 21 de miliarde de euro rezervate pentru politica europeană de vecinătate pentru perioada 2007-2013, doar 1,8 euro sunt cheltuite pe cap de locuitor în Egipt şi 7 euro în Tunisia, în comparaţie cu 25 de euro în Republica Moldova.

Ştirea i-a agitat pe politicienii moldoveni. Ce-i drept, nu pe toţi. Analistul politic Igor Boţan susţine că Republica Molova riscă foarte mult dacă politicienii din această ţară nu vor reuşi să amplifice, prin fapte, mitul că Moldova este istoria de succes a Uniunii Europene. “Dacă nu depăşim criza instituţională apărută ca urmare a imposibilităţii alegerii preşedintelui şi intrăm din nou în alegeri anticipate, cred că UE va pune cruce pe noi”, a menţionat Boţan. în opinia sa, acest lucru i-ar convini foarte mult Rusiei, întrucât atenţia Bruxelles-ului s-ar concentra pe ţările arabe, iar zona post-sovietică ar reveni în exclusivitate în atenţia Moscovei.

Îngrijorările autorităţilor de la Chişinău au putut fi extrase dintr-o declaraţie proaspătă a m