- Diverse - nr. 729 / 24 Februarie, 2011 Cu deosebit respect fata de ziarul "Cuvantul liber", v-as ruga sa imi publicati aceasta scrisoare, in care descriu, in mare, prin cate am trecut in cursul vietii mele, pana la acesti ani frumosi _ 86, pe care o sa-i implinesc in 14 aprilie 2011. Nu am cuvinte de multumire Lui Dumnezeu, caci tot ce am dorit in viata mi s-a realizat, asa credinta am in bunul Dumnezeu. Sunt nascut din parintii Vasile si Maria, la 14 aprilie 1925, in Voiniceni, judetul Mures, iar in prezent sunt locuitor al municipiului Targu-Mures. Sunt nascut dintr-o familie de crestini, mama mea fiind o femeie foarte credincioasa, crescuta langa Biserica Greco-Catolica, din Voiniceni. Eu am ramas cu credinta in bunul Dumnezeu si nu am facut deosebire intre cea Greco-Catolica si Ortodoxa, in care ma rog si azi, ele fiind considerate surori, asa cum se stie, caci Sfantul Petru, din Roma, era greco-catolic, iar Sfantul Andrei, care era ocrotitorul religiei ortodoxe, a trait pe meleagurile noastre. Mama mea a infiintat o organizatie numita "Uniunea Maicii Domnului", in care toate femeile din sat, in prima vinere din luna, se spovedeau si se cuminecau. A mai infiintat un prapor cu Maica Domnului, care se ducea in fata cortegiului funerar, pentru femeile decedate, de catre femei. Intre anii 1939 si 1943, am frecventat Biserica Greco-Catolica, zisa Biserica de Piatra, din Targu-Mures. In 1940, am fost batut de ungurii din Targu-Mures, iar in octombrie 1940 am plecat acasa, in Voiniceni, pana in anul 1941, cand am revenit in Targu-Mures. Intre anii 1941 si 1943, eram singurul elev roman la Scoala Profesionala, dintre cei 40 sau 50 de copii. Eram singurul care nu stia limba maghiara, iar cand coboram de la etajul doi (azi, Casa Sindicatelor, din strada Cuza Voda), colegii dadeau cu picioarele in mine si imi ziceau: "roman imputit". In anul 1943, am fost recrut