Când intri pe bbc.co.uk, prima impresie este că site-ul nu aparţine televiziunii britanice, ci este vorba de o televiziune africană sau asiatică. Şi asta nu doar acum, când a luat foc lumea arabă.
Majoritatea ştirilor nu sunt despre ce se întâmplă în interiorul graniţelor Marii Britanii, ci despre ce este nou în Sudan, Tanzania, Haiti, Zimbabwe sau Thailanda.
Pleci de acasă să faci bani, nu vin banii acasă. Cel mai bine ştiu asta englezii. Prosperitatea vine mai repede din comerţ şi schimb decât din orice altceva. Au interese, au comerţ, au investiţii, au joburi în Tanzania şi Sudan, atunci trebuie să citească ştiri despre Tanzania şi Sudan, oricât de exotice ar părea aceste destinaţii faţă de Liverpool şi Manchester.
Sigur că este o chestiune istorică şi că englezii sunt educaţi din start să plece afară şi să facă bani nu de ieri, ci de sute de ani. Aduci nuci de cocos din Brazilia şi trimiţi stofe, iar mai nou aduci tot ce e mai bun pe acest pământ la Londra şi trimiţi în Orient acţiuni la Harrod's, adică dreptul de proprietate pe o bucăţică de pământ la care visează tot globul.
România şi liderii săi au rămas cu discursul la nivelul anilor '90, când miza era Occidentul. În 20 de ani, lumea s-a schimbat. Aşa cum între anii '60 şi anii '80 lumea a devenit cu totul alta şi inclusiv în România au fost schimbări puternice (perioada industrializării), între anii '90 şi 2010 sunt două decenii în care şi lumea, şi România
s-au schimbat. În anii '90 exporturile României erau de circa 8 miliarde $, iar miza era accesul produselor către Vest. Astăzi exportul este de 44 miliarde dolari, 75% din exporturi merg în Vest, dar această pondere a devenit dintr-o dată o sursă de instabilitate.
Spre exemplu, analiştii de la Saxo Bank, o bancă de investiţii daneză, văd în dependenţa exporturilor româneşti, poloneze sau cehe de economiile occidentale o
