Acum câteva zile am vrut să scriu textul de mai jos. Pentru că părea un pic dur, am ales sa nu-l public. Îl public azi, însă, ca o explicaţie şi, în acelaşi timp, o scuză pentru măsura de moderare a comentariilor. Nu a fost şi nici nu e prima mea opţiune dar cred ca e, totuşi, cea mai corectă. Faţă de noi, cei care scriem aici, şi fată de voi, cei care comentaţi civilizat.

Când am început să scriu aici era distractiv. O efervescenţă, atât a autoarelor cât şi a comentatorilor faini. Nu ştiu ce s-a ales de starea aia, eu, una, n-o mai regasesc decât rar pe aici şi, ca să fiu onestă, uneori, nici motivarea de a scrie, mai ales de când am propriul domeniu. Aproape indiferent de ce şi cum se scrie, sunt unii comentatori care aberează despre orice, mai puţin despre subiect. În schimb se-njură şi se spurcă între ei de trebuie, tu, autor, să stai constant cu degetele pe delete comment, în aşa fel încât subsolul articolelor tale să se încadreze – cât de cât măcar – alăturea cu decenţa. Şi mai sunt şi alţii care înjură şi jignesc autoarele – n-are sens să le dau numele, se ştiu şi îi ştiţi şi voi, ceilalţi.

M-am săturat de mizeriile din comentarii ca de mere pădureţe. Suntem şi sunteţi aici ca să schimbăm idei, să ne amuzăm, să discutăm despre subiectele propuse – de noi sau de voi. Şi dacă nu vă place, e ok, sunt şi alte platforme – go! Şi, dacă nici aşa nu vă place, există profesionişti specializaţi care vă pot învăţa cum să vă canalizaţi altfel frustrările şi agresivitatea. Costă, dar merită, serios! Sănătatea minţii e importantă!

Pentru că s-a mai făcut aici, eu ştiu că se poate şi dialog civilizat. Din păcate, pentru asta, acum, e nevoie de moderare, aşa cum au demonstrat unii. Îmi pare rău că nu s-a putut altfel. Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter

Acum câteva zile am vrut să scriu textul de mai jos. Pentru că părea un pic dur, am