În Europa se-ntâmplă lucruri. Statele membre fac eforturi pentru a ţine laolaltă Uniunea economică şi monetară, ameninţată de destrămare de criza datoriilor suverane. Soarta euro depinde de corectarea erorii fundamentale de construcţie în care politica monetară unică nu este însoţită de una fiscală de aceeaşi natură. Germania s-a săturat să plătească oalele sparte de statele unde disciplina financiară a fost facultativă. Se fac paşi rapizi în direcţia pierderii autonomiei fiscale prin întărirea guvernanţei economice. Chestiunea nu suferă amânare, alminteri moneda unică se poate prăbuşi sub imensa presiune a datoriilor publice acumulate de statele membre. Mii de miliarde de euro trebuie să fie refinanţate în acest an şi nu se ştie cine va cumpăra aceste imense datorii. Şi bugetul României va trebui să poarte viza de la Bruxelles şi trebuie să fie multianual. Este probabil să fie necesară revizuirea Constituţiei cu stabilirea de plafoane obligatorii pentru datoria publică şi deficitul bugetar aşa cum propune Germania. Marjele de manevră ale guvernelor se vor reduce dramatic, iar sancţiunile pentru statele care nu se conformează vor fi mult mai semnificative. Cam aşa ar fi trebuit să sune pe scurt un rezumat al vizitei recent desfăşurate de preşedintele UE la Bucureşti. „Austeritatea vine de la Berlin” , „România inclusă în planul de salvare a Uniunii”, „Unde este strategia bugetară multianuală?”, “Sunteţi de acord să fiţi conduşi de la Bruxelles?” Sunt doar câteva din titluri imaginate la repezeală care ar fi trebuit să apară în presa de azi, sau să fie măcar atinse ca tematică de canalele audio-video.

N-a fost să fie! O chestiune vitală pentru viitorul Uniunii Europene şi, în consecinţă, pentru România, a fost bagatelizată în cel mai crunt stil balcanic în egală măsură de şeful statului şi de presă. De şeful statului, pentru că, dacă vrei ca mesajul tău să a