Rezervaţia arheologică de la marginea Galaţiului a fost transformată în afacere imobiliară, Muzeul de Istorie fiind somat să descarce de sarcină arheologică terenul.

Altfel spus, să îşi ia de acolo ce crede că ar fi important din punct de vedere patrimonial. Ansamblul vestigiilor romane e format din Castrul Roman, Cavoul Roman, un Castelum de pământ, Valul Roman şi două necropole. Necropola Romană situată pe panta de la intrarea în Galaţi dinspre Tecuci a fost descoperită în 1974 de prof. univ. Mihalache Brudiu, pe atunci arheolog la Muzeul de Istorie. Din 1985 este rezervaţie arheologică. Aici au fost găsite 93 de morminte de incineraţie, de rit roman, şi de înhumaţie, de rit creştin, ce dovedesc trecerea la creştinism a daco-romanilor care locuiau pe teritoriul Galaţiului în sec. II-III. Potrivit profesorului Brudiu, vestigiile din necropolă sunt importante şi din punctul de vedere al istoriei creştinismului. În cele două necropole au fost descoperite cruciuliţe de sidef, obiecte cu simboluri creştine şi un fragment de amforă cu monograma numelui lui Isus Hristos.

Distrugeri în serie, prin ordinele şi semnătura primarului

Cu toate că e rezervaţie arheologică, Necropola Romană a fost distrusă sistematic. În 2003, primarul Dumitru Nicolae a ordonat excavarea necropolei, pentru ca „pământul de umplutură" să fie dus la temelia blocurilor ANL din cartierul Siret. Excavările au fost stopate la ordinul ministrului Culturii. Primăria Galaţi a comandat la Muzeul Naţional de Istorie o descărcare de sarcină arheologică. Arheologii au mai descoperit şapte morminte, cu artefacte importante, care au fost luate la Bucureşti, iar prin adresa 965/14.02.2005 Ministerul Culturii a obligat Primăria Galaţi să protejeze şi să pună în valoare necropola. În 2007, Judecătoria Galaţi a „retrocedat" Necropola Romană într-un dosar care acum e cercetat de DNA. De fapt, tere