Pentru şefia UDMR luptă trei candidaţi: Kelemen, Eckstein-Kovacs şi Olosz. În funcţie de câştigător, actuala structură a formaţiunii maghiarilor din România s-ar putea transforma radical.

Congresul UDMR de la Oradea este cel mai important din ultimul deceniu. Pentru prima oară, vicepremierul Bela Marko va lipsi din cursa pentru fotoliul de preşedinte, revendicat acum de ministrul Culturii, Hunor Kelemen, consilierul prezidenţial pentru minorităţile naţionale, Peter Eckstein-Kovacs, şi liderul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor, Gergely Olosz.

Însă miza confruntării merge dincolo de cea a primei poziţii în Uniune şi atinge inclusiv viitorul politic al comunităţii maghiare. Cei 550 de delegaţi vor avea de ales între transformarea UDMR într-un partid politic propriu-zis, idee promovată de ministrul Kelemen, şi păstrarea caracterului de uniune culturală, abordarea propusă de Eckstein-Kovacs. În acest context, adepţii pastorului calvin Laszlo Tökes, agreat de FIDESZ, aşteaptă deznodământul confruntării interne din UDMR, înainte de a decide dacă vor crea sau nu un Partid Popular al Maghiarilor

Ardeleni.

Kelemen, „Moştenitorul"

În prezent, cel mai bine plasat în cursa pentru şefie pare să fie ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen. El este considerat moştenitorul politic al vicepremierului Marko. Practic, Hunor Kelemen a propus un plan de reorganizare a UDMR, care i-ar permite să sporească în mod consistent numărul de locuri din conducerea Uniunii. Obiectivul declarat ar fi democratizarea procesului de decizie. În realitate, aceasta reprezintă şi o portiţă pentru recompensarea, ulterior, a susţinătorilor. Într-o atare ipoteză, Marko Bela ar putea să îşi conserve o doză mare de influenţă în UDMR. El ar urma să îşi păstreze inclusiv un cabinet propriu în cadrul Uniunii. De asemenea, singurul reprezentant al