1. “Iată de ce trebuie mărit salariul minim”. 2. “Salariul minim, competitivitatea și economia de cartel” 3:
+ Click pe hartă pentru mărire +
Pe de o parte ne plângem că bugetul nu are destui bani pentru protecţia socială, pe de altă parte statul continuă să subvenţioneze indirect patronii celor care acceptă să lucreze pentru salariul minim pe economie. Adică stabileşte prin lege o sumă ce nu poate asigura existenţa salariatului, după care vine să îi completeze de la buget veniturile pe care nu i le dă firma dar sunt minimul real pentru supravieţuire.
Calculele sunt elocvente :
670 lei brut înseamnă 510 lei net (bani în mână), după ce se reţin 111 lei drept contribuţii sociale la pensie, sănătate şi şomaj, plus alţi 49 de lei ca impozit pe venit. După care vine întrebarea firească. Cum se descurcă cineva cu 17 lei pe zi (4 euro pe zi ca să fim mai pe înţelesul UE şi FMI)) ? Răspuns: extrem de greu şi, dacă are un copil în întreţinere, imposibil : omul nu-şi poate achita pur şi simplu facturile. Apa caldă din Franţa
Intervin deducerea suplimentară, alocaţia universală pentru copil, cea de sprijin familial, ajutorul pentru plata căldurii ş.a.m.d.
In realitate, însă, statul nu face altceva decât să asigure profiturile nemeritate ale unor afaceri slab productive şi să încurajeze evitarea plăţilor către fisc.Dacă salariul ar fi mai mare, s-ar colecta mai mulţi bani la buget şi, simultan, s-ar degreva statul de o serie de obligaţii asumate, prin reducerea numărului celor aflaţi în imposibilitate de a-şi achita facturile.
Pentru aceasta, nu este nevoie să nici să inventăm roata şi nici să descoperim apa caldă. Este suficient să ne uităm la sora noastră occidentală Franţa, unde la o pensie medie de 1.122 euro corespunde un salariu minim brut de 1.280 euro. Dar nu cifrele absolute reprezintă soluţia, câtă vreme nu ni le putem perm
