…booon: ceea ce trebuia sa se intample, s-a intamplat. Traim, vorba chinezului, vremuri interesante. Vremuri in care istoria se zbuciuma. Dupa caderea comunismului, dusmanul de care avem cu totii atata nevoie a devenit terorimul islamic. Parea un dusman comod, ca o femeie nici prea mare, nici prea mica, numai buna de iubita. Un dusman post-modern pentru o lume post-moderna, un dusman fara cap si fara coada, un dusman alunecos, ce poate fi invocat oricand si oricum. Un dusman pe care te poti baza pe termen lung, nu ca Uniunea Sovietica. Era un dusman care nu risca sa se termine, pentru ca nu stiai nici macar de unde incepe.
Alte vremuri!
Dupa cum incerc insa sa va conving de cateva postari incoace, post-modernitatea asta e nazdravana. Precum Ouroboros, are prostul obicei de a-si inghite coada. Si uite asa se face ca Al Qaeda va pieri pe limba ei – prin faramitarea democratica, la lumina, a ummei musulmane. Pe cine sa mai dai vina, cand totul se petrece la vedere? Ce sa mai faca Bin Laden? “Dar de-acum, dar de-acum s-a ispravit“, scriam in postarea trecuta pe www.contributors.ro . Uite ca, vorba lui Churchill dupa El Alamein, “acesta nu este sfarsitul, nu este nici macar inceputul sfarsitului, dar poate fi sfarsitul inceputului“.
Problema Orientului Mijlociu incepe, in sfarsit sa se limpezeasca, complicandu-se.
Dupa ce i-a acuzat pe sionistii americani pentru revoltele din Libia, Gaddafi a indicat acum Al Qaeda si pe Bin Laden drept principalii responsabili! Am trait s-o auzim si pe asta: americanii si Al Qaeda pusi in aceeasi oala de catre un lider al lumii arabe, curtat de mai toate puterile occidentale! Dar asta nu-i tot. Ahmadinejad a acuzat si el regimul din Libia (fara, insa, a-l numi pe Gaddafi – daca e nebun, asa cum ne este prezentat, e un nebun surprinzator de rational) pentru ca a tras in propriul popor, refuzand sa asculte doleantel
