Dosarele întocmite de procurorii anticorupţie se îngălbenesc de obicei pe mesele judecătorilor. Un caz extrem: anchetarea unui vameş a durat doar 13 zile, iar procesul s-a întins pe doi ani şi 11 luni. Sursa: ADRIAN PÎCLIŞAN

Un inspector vamal din Cluj a fost arestat după ce procurorii anticorupţie l-au prins în flagrant luând mită 1.000 de euro de la administratorul unei societăţi comerciale. Episodul a avut loc în vara lui 2007, iar ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în acest caz a durat doar 13 zile, aproape un record în materie. Procesul însă a durat, în total, doi ani şi 11 luni şi s-a sfârşit abia pe 30 iunie 2010, printr-o condamnare definitivă a inspectorului vamal la trei ani de închisoare cu suspendare.

Cazul e menţionat într-o analiză a DNA asupra celerităţii proceselor penale în cauze de corupţie, cuprinsă în raportul pe 2010 al instituţiei. DNA oferă şi alte exemple, dintre care se evidenţiază cazul fostului şef al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova, Petre Ciobotea, trimis în judecată încă din 2003.

Judecătorii au avut nevoie de şase ani şi trei luni ca să ajungă la decizia de condamnare, pe baza unor probe strânse de procurori într-o anchetă care a durat numai 19 zile. Astfel, Petre Ciobotea a ajuns la închisoare - unde are de ispăşit o pedeapsă de şase ani - abia în aprilie 2010, la aproape şapte ani distanţă de momentul în care luase mită.

Câteva semne bune

Analiza DNA arată însă că, în alte situaţii, procesele au o durată mult mai scurtă, iar discrepanţele vizibile în exemplele de mai sus nu sunt neapărat o constantă a proceselor penale din cauze de corupţie. În cazul unui avocat acuzat de trafic de influenţă, ancheta s-a finalizat în 27 de zile, iar procesul a ţinut doar trei luni, sfârşindu-se cu o condamnare. Concluzia analizei DNA e însă una pozitivă: ritm