Dezbaterea privind exploatarea auriferă din zonă a scos la iveală problema masivului Cârnic, devenit monument istoric. Arheologii susţin că cei 80 de km de galerii medievale şi moderne descoperiti în muntele de lângă Roşia Montană nu pot fi distrusi de o carieră minieră.

Specialiştii în arheologie şi restaurare susţin că proiectul Roşia Montană nu poate fi pus în aplicare pentru că unul dintre masivele muntoase ce urmează să fie doborâte, Cârnic, a devenit recent monument istoric. Replica lor a venit la ultima dezbatere organizată de Adevărul.ro, după ce directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Vasile Todea, a declarat că Ministerul Mediului va elibera în curând avizul de mediu pentru exploatarea aurului din zonă.

O nouă listă a monumentelor istorice

Mai mulţi arhitecţi şi arheologi aduc în discuţie Lista Monumentelor Istorice, republicată în Monitorul Oficial din data de 1 octombrie 2010, unde întregul Masiv Cârnic de la Roşia Montană deţine statutul de monument istoric.

Citiţi şi:

VIDEO Roşia Montană - miza pe aur sau pe turism?

VIDEO Virgil Nariţă, despre Roşia Montană: „Cel mai bine ar fi să se facă şi minerit şi turism“

Lista monumentelor istorice se actualizează la un interval de patru ani. Iniţial, doar o parte din masiv era declarată monument istoric, însă galeriile medievale şi contemporane descoperite în ultimii ani au făcut ca întreg muntele să intre sub protecţia legii. Propunerea a fost trimisă Ministerului Culturii de arhitecţi şi arheologi care au cercetat zona şi apoi aprobată.

80 de km galerii noi

Specialiştii arată că toate componentele de patrimoniu ale acestui monument sunt protejate: întregul sistem de exploatări miniere de epocă romană, precum şi cele medievale şi de epocă modernă. „În faza iniţială, de evaluare a impactului asupra mediului şi d