UE ar trebui să investească mai mult în cercetare, inovare şi în educaţie. Uniunea Europeană are nevoie de obiective prin care să întărească integrarea societăţii europene şi să provoace schimbări concrete în viaţa cotidiană a cetăţenilor.

Dl Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a fost la Bucureşti, la 24 februarie, pentru consultări privind „Pactul de competitivitate" şi alte teme. Consultând statele membre, dl Van Rompuy presupune că guvernele europene s-au consultat cu cetăţenii ţărilor lor. Poate că şi Guvernul României a consultat cetăţenii, dar eu aş prezenta, ca universitar şi cetăţean european trăind în această parte a Europei, ce i-aş fi transmis dlui Van Rompuy despre competitivitate. Desigur, e vorba doar de câteva opinii.

Toţi decidenţii europeni sunt conştienţi că importante variabile calitative, precum competitivitatea, vor aduce contribuţii vitale la evoluţia UE. Ceea ce înseamnă că astfel de „ingrediente" vor fi cel puţin la fel de însemnate pentru circumscrierea procesului integrării europene în globalitate, precum politicile de bază ale Uniunii. Spre exemplu, cercetarea ştiinţifică, inovarea, educaţia, sănătatea etc. vor fi mai mult decât segmente ale politicilor sociale, vor deveni forţe motrice ale productivităţii şi competitivităţii. Bine ar fi dacă „Strategia UE-2020" ar fi înţeleasă şi prin prisma unor astfel de abordări, urmând nu doar „semestre europene", ci realizarea obiectivelor care ar întări integrarea societăţii europene şi ar aduce efecte concrete în viaţa cotidiană a cetăţenilor.

Procesul integrării europene presupune şi o continuă perfecţionare a managementului diversităţii. Rolul acestuia este să dea coeziune Uniunii, deodată cu competitivitate globală. Căci asimetriilor spaţiului european li se adaugă şi gravele dezechilibre internaţionale. Şi putem exemplifica prin situaţia universităţilor şi c