Peste câteva zile se împlinesc 34 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Rubrica „Dosar“ de azi trece în revistă istoria seismelor care ne-au lovit ţara şi arată cauzele acestui fenomen. 1.578 de morţi, 11.300 de răniţi, 35.000 de locuinţe distruse. Acesta este bilanţul celui mai devastator cutremur produs în România, cel din seara zilei de vineri, 4 martie 1977.
Deşi nu a fost seismul cu magnitudinea cea mai mare, numărul-record de victime se explică prin gradul mare de urbanizare la care ajunsese Capitala: 1.424 de victime s-au înregistrat numai în Bucureşti. Altminteri, România este zguduită periodic, de 2-3 ori pe secol, de seisme majore. Cel mai vechi semnalat în istorie este cel produs pe 8 august 1681.
Citiţi şi:
Mărmureanu: "Nu vom avea un cutremur devastator până în 2040!" Şi STS Vrancea are un releu care prevede seismele
Cutremurul care a schimbat faţa Capitalei
Scurtă istorie a celor mai devastatoare cutremure
Toate seismele au drept sursă zona Vrancea, însă efectele asupra Bucureştilor sunt explicate de specialişti prin structura geologică pe care se află Capitala. Zona este străbătută de apele Dâmboviţei, este nisipoasă, argiloasă şi cu o pânză freatică la suprafaţă, ceea ce o face instabilă la mişcările tectonice. Cutremurele vrâncene sunt astfel amplificate de structura elastică şi neomogenă a solului.
În ultimii ani s-au pus la punct sisteme sofisticate de avertizare a cutremurelor mari, însă acestea semnalează astfel de evenimente cu foarte puţin timp înainte de a se petrece: între 25 şi 40 de secunde. E timp doar pentru oprirea imediată a alimentărilor cu gaze şi cu electricitate. De asemenea, sisteme de avertizare seismic, au început să fie oferite spre vânzare şi către persoanele fizice, însă marja de acţiune este la fel de redusă.
Poveşti de supravieţuitori
Şi f
