De multe ori în conversație, cînd era entuziasmat sau încurcat, se poticnea la începutul propozițiilor; mai ales cînd primul cuvînt începea w. Asa îsi aminteste Francis Darwin dificultățile de pronunție ale celebrului său tată. Pentru ca mai jos să adaoge că era, probabil, o mostenire de la Erasmus Darwin – bunicul naturalistului – care suferea si el de acelasi tip de bîlbîială.
•
Această minoritate fonetică nu a dus niciodată lipsă de subiecți: de la Moise la George VI al Angliei si de la Demostene la Bruce Willis (nu, nu si Colin Firth).
Remedii au fost mereu propuse; unele foarte la îndemînâ, precum pietricelele ținute în gură. Altele foarte tentante: Francis Bacon sugera că este vorba de o rigiditate a limbii care poate fi vindecată printr-un susținut consum de vin.
Dacă ne uităm peste cifre, vedem că peste 1% din populația lumii, mai precis 68 de milioane de persoane, au, într-o măsură sau alta, probleme cu pronunția. Mai mult de 5% din copii trec printr-o astfel de perioadă în primii ani de viață
Faptul că bîlbîiala are o componentă ererditara era bănuit de mult. Faptul că atinge în proporție de 75% bărbați este iarăsi un motiv să ne uităm spre o componentă genetică. Studiile aru arătat că, într-adevăr, este vorba de o caracterisitică mostenită în proporție de 50-70%.
•
Si iată că zielele trecute, un articol apărut în The New England Journal of Medicine, pune punctul pe ‘i’-ul genetic.
Pentru un astel de studiu e nevoie de o populatie in care numarul celor afectati sa fie suficient de mare. Iar ca o astfel de concentrare să aibă loc este nevoie de un sistem social care să permită o relativă izolare genetică. Alegerea a fost Pakistanul, acolo unde peste 70% dintre căsătorii sînt între veri de gradul unu sau doi. Au fost selectate 46 de familii plus alte 77 de persoane suferind de acest defect de vorbire. Drept contro
