Apetitul guvernanţilor de a cheltui peste măsură poate fi frânat prin limitarea deficitului bugetar şi a datoriei publice prin intermediul normelor constituţionale. Omul de afaceri Dinu Patriciu spune că, în contextul economic actual, există o tendinţă a statelor de a introduce în constituţii prevederi care să asigure creştere economică.

Criza economică mondială a constrâns, în ultimii ani, mai multe state să se împrumute pentru a face faţă căderii, însă multe dintre ele nu au reuşit să gestioneze situaţia şi au înregistrat derapaje ale cheltuielilor.

Deficitele bugetare au crescut semnificativ, au devenit tot mai greu de finanţat, iar datoria publică a unor ţări a explodat pur şi simplu. De pildă, Grecia are o datorie publică de peste 130% din Produsul Intern Brut (PIB) şi au existat voci care au susţinut că statul ia în calcul chiar vânzarea unor insule pentru reducerea acesteia.

Dincolo de criteriile de la Maastricht

O soluţie pentru evitarea acestor derapaje este limitarea, prin Constituţie, a cheltuielilor bugetare, a deficitului şi a datoriei.

„Tendinţa de a introduce în constituţii prevederi care să asigure creşterea economică ca sursă a bunăstării populaţiei este un fenomen pe care îl văd apărând în foarte multe locuri din lume", a declarat recent omul de afaceri Dinu Patriciu. El a explicat că este nevoie de o limitare, prin norme constituţionale, a cuantumului bugetului din PIB, a deficitului maxim şi a îndatorării maxime.

Citiţi şi:

VIDEO Dinu Patriciu: Stabilirea unui procent maxim din PIB ar limita puterea Guvernului de a cheltui banul contribuabilului

VIDEO Patriciu: Constituţia trebuie să limiteze numărul impozitelor şi utilizarea PIB de către Guvern

În România, singurele limite de natură fiscal-bugetară sunt date de criteriile Tratatului de la Maastricht, în persp