Statul român, prin Nuclearelectrica şi-a sporit, în mod nedorit, cota de participare în compania de proiect Energonuclear, ce a fost special înfiinţată pentru finalizarea reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. După retragerea, în decembrie 2010, a cehilor de la CEZ, o lună mai târziu a venit rândul GDF Suez (Franţa), RWE (Germania) şi Iberdrola (Spania), iar aportul Nuclearelectrica, obligată să preia acţiunile ce aparţinuseră celor patru "fugare", a ajuns la 84,65%. Prin comunicatul comun de renunţare la acţiunile Energonuclear, GDF, RWE şi Iberdrola au tras un serios semnal de alarmă în privinţa viabilităţii proiectului Energonuclear. "Incertitudinile economice din jurul acestui proiect, cauzate, în bună parte, de actuala criză financiară, nu sunt conciliabile acum cu cerinţele de capital ale unui nou proiect de energie nucleară", se arată în comunicat. Pe de altă parte, gestul celor 3 multinaţionale survine anunţării candidaţilor la "potul" de 4 miliarde de euro (la cât se cifrează costul estimat al construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă): Bechtel (SUA), Lavalin Nuclear (Canada) şi Atomtechnoprom (Rusia).
O decizie "total neaşteptată"?
Ministrul Economiei, Ion Ariton, anunţă că, dacă nu vor fi găsiţi alţi parteneri străini proiectul ar putea fi derulat cu companii româneşti,
"Putem continua singuri acest proiect, cu companii de stat precum Hidroelectrica, Transelectrica sau altele", a declarat Ariton, prezent la hidrocentrala Lotru - Ciunget, din judeţul Vâlcea, cu ocazia finalizării lucrărilor de modernizare a unităţii.
La rândul său, Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, a declarat că Enel (Italia) şi ArcelorMittal România sunt interesate "teoretic" să îşi crească participaţiile la Energonuclear - compania care construieşte reactoarele nucleare 3 şi 4 la Cernavodă, dar vor să vadă susţinerea pe
