Sursa datelor o reprezinta Banca Mondiala. Am luat cateva tari si m-am uitat la quintilele de venit. Cei mai bogati 20% fata de cei mai saraci 20%. Am calculat apoi distanta dintre acestia si am pus-o pe grafic. A iesit asa: in 1989, eram undeva cam la nivelul Bulgariei. Cele mai mari 20% din venituri ponderau cam tot cat la noi, la fel ca si cele mai mici 20% dintre salarii. La fel era si in Estonia si la maghiari. Blocul comunist avea etaje identice din acest punct de vedere, cu foarte putine exceptii. Brazilia era mult departe, ca si Columbia. In cele doua tari, 60% dintre salarii erau in quintila reprezentand cele mai mari 20% dintre venituri. Distanta dintre cei mai bogati si cei mai saraci romani creste. Aceasta este doar una dintre concluzii, scrie Dan Popa pe blogul lui.
Dupa 1989, discrepanta a inceput sa creasca. E fix ca in Biblie, nu trebuie sa ne miram. Cei care au, mai diferenta dintre cele mai mari si cele mai mici venituri Foto: Hotnews primesc. Celor care nu au, li se mai ia. Tendinta e clara din acest punct de vedere. In lume insa, lucrurile nu stau peste tot la fel.
Voi lua spre comparatie cateva tari din jur. Ucraina, Ungaria, Polonia si Bulgaria. Cu exceptia Ucrainei si a Romaniei, tendinta este de apropiere a ponderilor diferitelor quintile.
Parerea mea e ca aici se vede cine a lucrat in baza unei strategii cine a umblat pompiereste cu legislatia muncii.
A propos de bogatie si saracie, din cate am citit prin niste studii ale Fundatiei Soros, oamenii au tendinta de a se considera mai bogati primavara si mai saraci toamna. Asta asa, ca barfa la o cafea. Cei care se considera saraci sunt mai degraba batrani, vaduvi, cu o instructie elementara, rezidenti in mediul rural. Alaturi de acest tip social mai regasim casnice sau someri inregistrati, dintre cei care lucreaza ocazional (zilier), locuieste in regiu
