Crestinii ortodocsi de pretutindeni intra, de saptamana viitoare, in Postul Pastelui, primul mare post de peste an. Incepe pe 7 martie si tine pana pe 23 aprilie, zi in care este sarbatorit Sf. Mare. Muc. Gheorghe.

Postul Pastelui, postul dinaintea Invierii Mantuitorului Iisus Hristos, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. Mai este cunoscut si ca Postul Mare. In aceasta perioada de timp nu se mananca produse din carne, fiind permis doar consumul de oua, lapte si produse obtinute din lapte.

Postul Pastelui este si o perioada plina de traditie in spatiul romanesc. In trecut, ziua de marti, din prima saptamana a Postului Mare, era numita si Martea stramba sau Spolocania. In aceasta zi, femeile luau furca de tors si mergeau la crasma satului pentru a bea tuica si pentru a se clati de mancarea de frupt. In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San Toader. Conform traditiilor, acesta si caii sai rupeau lantul lui Sant Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros. Cei doi pazeau Soarele pentru a evita fuga acestuia catre miaza-noapte si pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea cea vesnica. In sambata lui Toader, inainte de rasaritul soarelui, fetele se duceau in padure, in locuri curate, si cautau radacini de Iarba mare sau Popalnic. Cand scoteau din pamant aceste plante, in locul de unde luau radacinile puneau sare, faina sau alte produse. Apoi fierbeau radacinile, iar cu lesia rezultata se spalau pe cap, in credinta ca le va creste parul lung si frumos.

Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. In unele zone, denumirea sarbatorii a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o miercuri. Ziua oferea, altadata, gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numaru